In bratele lui Morfeu!

In bratele lui Morfeu
:::de CIOCIO:::

Sta copila in patul ei moale, de catifea
visand, in bratele lui Morfeu,
ce sfarama timpul si realitatea
visand la prezent, trecut, la cine-s eu.

Indreapta-ti mintea spre Paradisul nul, copila mea!
ingerii ce canta la vioara, acorduri de Stradivarius,
Paradisul e utopic, nu exista, asta e realitatea.
a fost Erectus … Sapiens, urmeaza Nefarius…

In bratele lui Morfeu, sta inghemuita fata,
uitand de gri-ul rece al orasului ei.
pierdem treptat esenta, asta ne e soarta!
mintea, buzele, spranceana, inchise cu lacate si chei.

Desenand pe asfalt cercurile neputintei,
fata scapa de imbratisarea lui Morfeu
se trezeste, si atinge pragul agoniei,
visand, inca, la prezent, trecut, la cine-s eu.