Prima pagină > Aberatie Literara > Infinitul clipei

Infinitul clipei

locul in care stau rezemat
plin de paianjeni si daramat
in frig cu ploaia de afara
o bricheta ruginita, aprind o tigara
intuneric si suferinta
durere si pocainta

din departare se aud ale mortii chemare
e o ambulanta grabita
vine la mine sau ma evita?
o strig, poate ma salveaza
ma ingroapa si demonii pe mormantul meu danseaza
picioarele incrucisate cu mainile intre ele lasate
cu tricoul ud si cu tremur pe spate

astept doua zile in puful de flori
ca un orb fara culori
vomit dragostea intr-un closet
ca un beethoven fara sunet
scuip pe pustiile morminte
ca un filozof fara cuvinte

ma chemi din locul in care stai tu rezemata
de trei ori, inca odata
evit plictiseala gandurilor tale
adorm pe banca in propiile bale
trezit de roua diminetii
infrunt sarcasmul vietii

sacrific clipele pierdute in vis
arunc cu zapada in caldul paradis

lipsit de talentul poetului

imortalizez lacrima in nectarul momentului

Categorii:Aberatie Literara
  1. Iunie 3, 2009 la 10:14 am

    ma regasesc pe aici…frumoase metafore:P

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: